Primaria comunei Alexandru Odobescu - Judetul Calarasi


Go to content

Scurt Istoric

Comuna Alexandru Odobescu



Scurt istoric al Comunei Alexandru Odobescu






Comuna ALEXANDRU ODOBESCU a primit acest nume in urma reorganizarii teritoriului din anul 1981, pana atunci numindu-se NICOLAE BALCESCU, iar inainte de a purta acest nume, s-a numit de la inființarea lui PODU- LUPII, in anul 1893, cand taranii din mai multe sate si judete au fost improprietariti cu suprafața de 5 ha. in care suprafata a intrat terenul pentru locuinta, 2.000 mp drumurile satului si cate un teren de cca 2.500 mp. a purtat numele de Podu -Lupii pana in anul 1925, cand i s-a dat din oficiu numele de Carol I, în cinstea regelui tarii. Carol era un print din familia germana Hohenzolern, rege la Romaniei 14-26 martie 1881 - 27 septembrie 1914 comandant suprem al armatei romano-ruse în Razboiul de Independenta al Romaniei, din anii 1877-1878 pana la cucerirea Plevnei, in luptele duse împotriva Imperiului Otoman si predarea lui Osman Pasa, care ne-a adus independenta tarii noastre asuprită si inrobită mai multe veacuri. Satul a pastrat acest nume pana în 30 decembrie 1947 cand a fost abolită monarhia.

De u
nde si cine i-a dat numele de Podu - Lupi exista mai multe versiuni, care se leaga una de alta: ca drum de posta ce lega Calarasiul de Bucuresti, aici exista un fel de han numit al Lupoaiei si care se poate vedea ca a existat in această localitate in curtea locuitorului Toma Maturaru, in apropierea locului de trecere peste apa Galatui pe un pod improvizat din lemne puse de-a latul peste apa, peste care se putea trece pe jos si cu caruțele. In timp ploios apa din garla crescanda trecea peste acele lemne care nu se mai vedeau de sub apa, situatie in care diligentele postei, necunoscand adevaratul traseu se rasturnau. Vestita Lupoaie (hangita) era in legaturi stranse cu mai multi haiduci, care atacau diligentele, in cele mai dese cazuri fiind cu calatori otomani ce aveau asupra lor tributul cerut de catre imparatia turceasca, pe care cetele de haiduci ii pradau, iar pe turcii insotitori ii decapitau. Urme ale acestor fapte se pot observa pe o mica vale, unde s-au descoperit numai capete de oameni, in general barbati, care dupa dantura par a fi intre 25 si 50 de ani. Tot pe aceasta vale si in apropierea locului cu relicve, se afla resturi de ceramica ce este caracteristica tipurilor grecesti, inainte de era noua, amestecate cu vase de ceramica poroasă, inferioara celei grecesti, dar caracteristica populatiei geto-dace, tot din era veche. Multe din aceste exemplare sunt preluate de Muzeul Dunarii de Jos de la Calarasi. S-au executat lucrari si s-a dovedit ca pe aceste locuri au existat asezari omenesti incă din cele mai vechi timpuri, începand cu epoca paleolitica socotita cea mai veche epoca din istoria evolutiei umane.

Locul acestor asezari se afla in partea de sud a comunei Alexandru Odobescu, apartinand de satul Nicolae Balcescu, numite ,,Insula rotunda din lac" si ,,Movila Tuguiata" ce se afla in apropierea drumului ce merge la de la Al.Odobescu peste podul apei Gălățui spre satul Rasa .

La 30 decembrie 1947 i s-a atribuit numele după acela al marelui revolutionar pasoptist Nicolae Balcescu, nume ce-l poarta si astăzi. Urme materiale iesite la iveala intamplator si atestate de arheologie si mai tarziu de izvoare scrise descifreaza pentru acest tinut o istorie straveche si frămantata, legata de fenomenele si prefacerile din jur, de istoria tarii intregi.

Cercetările Muzeului din orasul Calarasi in colaborare cu Institutul Arheologic din Bucuresti, cercetări finalizate intr-o serie de comunicari legate de descoperirile din perimetrul comunei, pun in evidenta permanenta locuirii acestor tinuturi.

Descoperirile nu sunt izolate, ele facand parte dintr-o arie vasta, straveche zona de locuire, pusa in evidenta de descoperirile unor asezari din neolitic, epoca bronzului, a fierului, a migratiei popoarelor apartinand culturii Dridu sau asezari datand din secolul XV-XVI; XVII-XVIII din bazinul Galatui si al vailor confluente si in permanenta cu apa ale Vaii Berza.

I
n partea de sud a comunei Al. Odobescu a fost descoperit un fragment ceramic apartinand culturii bronzului si tot aici sapaturile au scos la iveala un nivel daco-getic de locuire.

I
n vatra satului Nicolae Balcescu, pe malul vestic al Lacului Galatui s-a descoperit o necropola si o asezare apartinand culturii Santana-Cerneahov din secolul al IV-lea d.c..
In ambele obiective se remarca abundenta materialelor de factura romana provenita din oficinele de pe malul Dunarii.
Necropola cuprinde 35 de morminte cu ceramic
a specifica secolului IV era noastră si dateaza din epoca migratiei popoarelor din secolul III-IV era noastră si se suprapune cu asezarea actuala, respectiv ograzile locuitorilor Nicolae Gheorghe, Aurel Petcu, Nicolae Paun.
Descoperirea atesta trecerea prin aceasta zona a popoarelor germanice aflate in migratie, alaturi de care continua sa vietuiasca populatia locala daco-romană. Conditiile naturale ofereau posibilitati pentru hrana, adapost, aparare, atragând aici si alți migratori - pecenegii si cumanii - care au folosit intreaga vale Galatui - Berza.Acestia impreuna cu populatia autohtona relativ numeroasa care dispunea de asezari si pamanturi intinse au convietuit o vreme indelungata, din necesitate si interese reciproce - localnicii oferind ocupantilor forta de munca si o parte din roadele pamantului, iar stapanitorii protectie de invazie si siguranta vietii supusilor, care erau tratati adesea, ca asociati militari in luptele cu Bizantul.

Dovezile existenței unei populatii autohtone cu care acesti navalitori au convietuit o vreme indelungata o constituie asezările de tip Dridu, descoperite la Alexandru Odobescu (bordei din secolul X), precum si existenta antroponimului de Coman. Aparitia in secolul al XVI-lea al satului si mosiei Baraganului (azi Mihai Viteazu) la contactul stepei si silvostepei din rasaritul Mostistei si nordul Galatuiului, pe unde trecea ,,drumul Baraganului" mentionat de Hasdeu in 1579 in ,,Cuvinte din Bătrani" care cuprindea un perimetru larg ce includea si teritoriul actual al comunei Alexandru Odobescu atesta existenta certa a elementelor favorabile locuirii si activitatii umane aici in plina epoca feudala.

Va
ile din aceasta zona a Baraganului de sud au constituit coridoare de trecere de la Carpati la Dunare.

L
ocalitatea este asezată in regiunea de ses a Campiei Baraganului, in partea de vest a Jud. Calarasi, pe apa Galatuiului, apa ce porneste de la satul Rasa si se întinde pe distanta Potcoava, Galatui, N. Balcescu, M. Viteazu, Plevna, Lupsanu-Lehliu-sat: sate asezate pe malurile acestei ape. Este alimentat de foarte multe izvoare, iar pe alocuri gasim plante acvatice cum ar fi: rogozul, papura si stuful. Nu are un nivel prea ridicat, si treptat, din ce in ce mai mică spre susul vaii, care se continua cu o adevarata mlastina, unde cresc plantele aratate mai sus. Aici incepe raiul pasarilor de baltă si chiar pasarile locuitorilor din sat ce se duc după hrana: rate, gaste. Nu le lipsește nici hrana favorita numita linteata. Mulți locuitori strang linteata si o duc ca hrana pasarilor din curte.

Pa
nza de apa subterana se afla la adancimea de 8-20 m si chiar mai in adanc. Legat de apa Galatuiului, in timpul verilor secetoase avem ocazia sa admiram aparitia asa zisei ,,FATA MORGANA", acel fenomen optic, ce apare destul de des in Campia Baraganului, in verile calduroase datorita caruia imaginile obiectelor aflate la orizont apar rasturnate ca si cum s-ar reflecta într-o apa. Fenomenul mai este cunoscut si sub numele de ,,apa mortilor" pentru ca multi locuitori se rataceau in trecut cautand alinarea setei, dar nu gaseau ,,apa vietii". Campia Baraganului a devenit intr-un timp relativ scurt un teritoriu al vietii si fertilitatii. Astazi localitatea are o retea de alimentare cu apa si circa 500 de familii au apă in gospodarie iar aproximativ 250 de persoane au acces la cismeaua publica.

Satul Nicolae Balcescu se invecineaza cu localitatile: la nord Vlad Tepea, Mihai Viteazu si Plevna legate intre ele printr-o sosea asfaltata care este in legatura cu soseaua natională Bucuresti -Calarasi: la sud cu satele Alexandru Odobescu (fosta Barza) la distanta de 1,5 km si Galatui (fost Gaunosi) la distanta de 5 km: la sud-est cu Potcoava, Independenta la 6 km si respectiv 14 km, si satul Visini (fost Fleva) la 16 km: la vest cu Ulmu la distanta de 14 km, Zimbru la 12 km si Faurei la 16 km; la sud-vest se invecinează cu satele Smardan, Ciocanesti si Andolina la distanta de 8 km, Varasti si Dorobantu la 10 km; la sud se invecineaza cu Bogata la distanta de 8 km, Rasa 9 km.Odata cu trecerea anilor, strazile si drumurile satului s-au modernizat iar acum avem o retea de strazi de aproximativ 18,30 km.


Back to content | Back to main menu